Barbara Tuchman - Trufasa Citadela PDF

Dr schilling stockbridge ga pierdere în greutate

A Bantam Book, published by arrangement with The Macmillan Company, New York, Iar de pe-a oraşului trufaşă citadelă îşi proiectează moartea gigantica ei umbră.

Mînuind cu virtuozitate întregul tezaur rezultat din- tr-o minuţioasă analiză, relevînd cu subtilitate amănuntul caracteristic, îmbrăcînd într-o formă de multe ori picturală bogatul conţinut al lucrărilor sale, ea izbuteşte să dea un caracter original unor pagini de istorie de o netăgăduită valoare documentară. In cartea de faţă, ea îşi propune să descopere caracteristicile lumii în care şi-a avut obîrşia primul război mondial, concentrîndu-se mai mult asupra infrastructurii societăţii şi mai puţin asupra politicii purtate de diversele state.

In acest scop, a ales, în primul rînd, unele mari puteri care au avut un rol determinant în declanşarea războiului; în al doilea rînd, a trecut la studierea în adîncime a anumitor domenii, a anumitor sectoare din viaţa socială, politică şi culturală a acestor mari puteri; în al treilea rînd, a făcut portretul viu, în plină mişcare, ăl oamenilor care au ilustrat în chipul cel mai grăitor specificul, trăsăturile caracteristice ale acestor sectoare, ale acestor domenii.

Utilizînd o atare ierarhizare, pătrunzînd, pas cu pas, în adîncimea unor probleme aparent înguste, Barbara Tuchman a elaborat o lucrase deosebit de originală, deosebit de rodnică în rezultate, izbutind să scrie remarcabile pagini de istorie reală, de un nedezminţit interes atît pentru specialişti, cît şi pentru cele mai largi cercuri de cititori.

Pentru a-şi dovedi tezele, autoarea examinează cu obiec- tivitate acele manifestări în cadrul cărora se proclama, cu mult zgomot, voinţa de pace a marilor puteri imperialiste.

Cum s-ar fi putut, se 7 întreabă ea, ca apelul lansat în anul de ţarul Nicolae al U-lea, «tînăr mărginit la minte, stăpînit de ideea de a guverna astfel încît să nu scadă întru nimic puterea autocratică, moştenită de la strămoşii săi», să creeze un real climat de pace, cînd toţi înţelegeau că, rămasă în urmă în cursa înarmărilor, Rusia căuta să ăştige timp?

Barbara Tuchman - Trufasa Citadela PDF

Cum s-ar fi putut ca Marea Bri- tanie, care făcea totul pentru a-şi păstra hegemonia mărilor, să accepte limitarea armamentului, mai ales în marina de război? Cum s-ar fi putut ca Franţa, care aştepta permanent să-şi ia revanşa, să accepte o micşorare a armamentului şi a armatei sale terestre?

Cum s-ar fi putut, continuă să întrebe Barbara Tuchman, ca marea industrie să renunţe la fabuloasele sale cîştiguri? Dacă toţi aceşti factori erau şi principalii protagonişti ai conferinţelor pentru pace şi dezarmare de la Haga, cu atît mai puternică apare ipocrizia, zădărnicia acestor conferinţe.

săpun pentru a pierde grăsimea buric

Pătrunzînd cu ascuţit spirit critic în însuşi miezul problemelor dezbătute la conferinţele de la Haga, urmărind cu minuţiozitate lucrările celor trei comisii, Barbara Tuch- man prezintă concomitent, cu fină ironie, portretele delegaţilor şi surprinde astfel, implicit, atmosfera războinică a unei conferinţe care, pentru opinia publică, avea drept obiect pacea.

Purtîndu-ne prin sinuoasele hăţişuri ale culiselor con- ferinţei, autoarea surprinde realele motive care au stat la baza singurei decizii pozitive luate la Haga, aceea cu privire la arbitrajul internaţional.

Totuşi, în practică, mă voi baza pierdere în greutate yasminelle Dumnezeu şi pe sabia mea ascuţităer. Fragment caracteristic pentru istoria politică a societăţii antebelice, capitolul îndepărtatele bătăi de tobă, bizuindu-se dr schilling stockbridge ga pierdere în greutate o serioasă şi vastă bază documentară, este prezentat într-o formă atît de atrăgătoare, încît poate stîrni interes în cele mai largi cercuri de cititori.

Capitolul acesta se îmbină în mod armonios cu toate acele capitole ale cărţii în care autoarea îşi îndreaptă investigaţiile spre cercetarea trăsăturilor caracteristice ale principalilor protagonişti, participanţi la conferinţele internaţionale pentru pace de la Haga, explicînd astfel pe deplin cauzele eşecului dr schilling stockbridge ga pierdere în greutate conferinţe. Pentru etapa — a elaborat capitolul Patricienii, în care atinge, poate mai bine decît în oricare altul, principalul său obiectiv, acela de a dezvălui caracteristicile lumii în care şi-a avut originea primul război mondial.

Recurgînd la portretul viu al oamenilor, în plină mişcare, în plină desfăşurare a ocupaţiilor lor politice sau particulare, Barbara Tuchman a izbutit să învie o lume apusă şi să restituie prezentului o admirabilă frescă, constituită din pagini istorice de o netăgăduită valoare.

Cu atit mai crîncenă este lupta purtată de patricieni în anii —, ani cînd, din cauza importantelor mutaţii politice ce au avut loc, conservatorii s-au văzut obligaţi să treacă puterea altor clase ; ani cînd, în lupta constituţională dintre Camera Comunelor şi Camera Lorzilor, patricienii au pierdut poziţii deţinute de veacuri ; ani cînd partidul politic al conservatorilor, condus de Arthur Balfour, s-a văzut nevoit să admită că fruntaşii Partidului Liberal la putere, Lloyd George, Asquith, ca şi întregul guvern erau în stare să înfrunte cu sînge rece pe cei mai abili dintre patricieni.

Tratînd cu deosebită competenţă acest dificil capitol din istoria Marii Britanii, capitol pe care în lucrarea sa îl intitulează Transferul puterii, Barbara Tuchman scoate în evidenţă noile dimensiuni luate de viaţa politică britanică, nu numai din cauza transferului de putere de la conservatori la liberali, ci şi din cauza apariţiei şi consolidării unor noi forţe politice. Dacă Partidul Laburist, creat la începutul secolului al XX-lea, se dezvoltă cu rapiditate şi începe să se impună în Parlament, cu mult mai uluitor este însă faptul, arată autoarea, că mişcarea socialistă, că mişcarea sindicală ajung să trimită în Camera Comunelor reprezentanţi ai clasei muncitoare de talia dîrzului miner Keir Hardie.

Evoluţia vieţii politice din Marea Britanie oferă autoarei prilejul să prezinte, aşadar, un tablou al cărui centru rămîne, incontestabil, Parlamentul. Explorarea culiselor acestui for, a sinuoaselor lui meandre permite Barbarei Tuchman să adauge atmosferei tocmai acele amănunte care duc la o viziune sintetică.

In faţa cititorului apar astfel în forme pregnante carac- teristicile claselor conducătoare ale Angliei din ajunul izbucnirii războiului mondial. Autoarea dă astfel forme definite unei părţi a obiectivului urmărit de întreaga sa lucrare, purtîndu-ne apoi spre Franţa, a cărei societate îşi propune s-o studieze într-o manieră cu totul originală. Clasele, păturile, grupările sociale, politice şi profesionale sînt prezentate în plină mişcare, într-o înverşunată, într-o pătimaşă luptă de proporţii epice.

Dintr-un îndlcit noian de fapte, autoarea scoate la iveală pivotul principal în jurul căruia gravitau toate aceste forţe sociale în plină desfăşurare. O parte dintre ele dorea să restabilească vechile valori şi să pună stavilă curentelor sociale progresiste ; o altă parte, dimpotrivă, voia să salveze Franţa din ghearele unei reacţiuni ale cărei tentacule se extinseseră în forme primejdioase.

Pentru aceste forţe sociale — constată autoarea —, gîndul că ţara lor săvîrşise o nedreptate, închizînd ochii în faţa unei erori judiciare, era de nesuportat.

Examinînd cu minuţiozitate acţiunile acestor două tabere în plină luptă, ea izbuteşte să desprindă, cu deosebită acuitate, trăsăturile esenţiale ale întregii vieţi social-po- litice franceze.

Ocupîndu-se de principalii factori care au avut răspunderi majore în procesul Dreyfus, Barbara Tuchman se opreşte, în primul rînd, asupra cadrelor superioare din armată, care, provenind mo ales, susţine ea, din familii de moşieri cu idei reacţionare, se împotriveau cu dîrzenie oricărei acţiuni de revizuire a procesului.

Profitînd de faptul că armata se bucura de prestigiu, fiind considerată de toţi ca principalul instrument al revanşei împotriva Germaniei lui Wilhelm al II-lea, aceste cadre superioare au ascuns sub steagul întregii armate eroarea judiciară, falsul şi minciuna. Adăpostindu-se sub acelaşi steag, cercurile clericale, antisemite, naţionaliste şi antirepublicane au iniţiat variate şi surprinzătoare acţiuni destinate să împiedice revizuirea procesului Dreyfus.

Astfel, generalul Auguste Mercier, ministrul de război, interzicînd apărării studierea dosarului, a fost unul dintre aceia care au 11 pus pecetea ilegalităţii asupra întregului proces.

Sub penelul ei necruţător apar şi alte forţe sociale adversare ale revizuirii procesului.

puteți pierde grăsimile saturate

GoXeria de portrete, originala metodă picturală utilizată, în genere, de autoare, este în acest capitol deosebit de bogată, deosebit de nuanţată. J'accuse, celebra sa scrisoare deschisă către guvern, imn al înaltelor şi permanentelor valori umane, a transformat, crede autoarea, procesul Dreyfus dintr-o chestiune naţională într-una mondială".

Plin de interes este şi portretul colonelului Picquart, antisemit convins, care nu poate suporta însă ideea că armata pedepsise un nevinovat. Preferă scoaterea din cadrele armatei şi apoi închisoarea decît să fie părtaş la falsificarea adevărului. Un loc important deţine în galeria portretelor Jean Jaures, socialistul profund uman, hotărît să lupte pentru adevăr, indiferent de apartenenţa de clasă a victimei. Rolul socialiştilor este relevat de autoare mai ales în punctul culminant al procesului, cînd cortina se ridică şi este prezentat pe prim plan realul conflict, în forma dramatică a luptei pentru apărarea republicii burgheze.

Republica a fost salvată. Originala metodă utilizată de Barbara Tuchman de a examina în mod analitic doar o singură latură caracteristică unui fenomen istoric dat şi de a scoate apoi în relief trăsături sintetice, definitorii pentru acest fenomen, este magistral ilustrată în capitolul Vin vremurile lui Nero, capitol în care microscopul este îndreptat de autoare asupra Germaniei lui Wilhelm al II-lea. Investigaţia se efectuează într-un singur sector al vieţii cultural-artistice : muzica.

Şi, în cadrul acestui sector, analiza are drept obiectiv un singur om : Richard Strauss. Tocmai această îngustă circumscriere a ariei de investi- gaţie a îngăduit autoarei o reală disecţie, o săpare în adîncime de o atare natură, încît rezultatele se cristalizează la sfîrşitul procesului de cercetare, căpătînd forme bine definite.

Astfel, ea a ajuns, pas cu pas, la convingerea că cercurile dominante ale celui de-al doilea Reich au activat şi sub semnul unui imens orgoliu, exacerbat de evidentele succese materiale repurtate de Germania.

Strauss se sinchisea prea puţin de ceea ce se spunea despre el, căci considera că el joacă în muzică un rol similar cu cel al lui Alexandru cel Mare sau al lui Napoleon I în istorie. Pretenţia aceasta de a fi superior tuturor, arată autoarea, a început însă să supere.

Evocînd, aşadar, un fragment din istoria culturii germane, Barbara Tuchman izbuteşte să scoată la suprafaţă, în reala sa înfăţişare, starea de spirit predominantă în al II-lea Reich. Urmărind evoluţia acestei stări de spirit, autoarea trece la analizarea în continuare a operei lui Strauss.

Se întreabă, de pildă, de ce acest eminent artist a compus partitura la mult discutata dramă a lui Oscar Wilde Salomeea, dramă destinată să provoace doar senzaţie de dragul senzaţiei?

După ce Richard Strauss a compus şi muzica pentru Electra, extravaganta, morbida dramă a vienezului Hugo von Hofmannstahl, devenise evident că el atinsese apogeul unui pesimism cu caracter apocaliptic. Datorită unei subtile intuiţii, unei puternice forţe de evocare, bizuindu-se pe certitudinea faptelor, autoarea a 15 reuşit să prezinte, aşadar, caracteristici de substanţă ale societăţii germane antebelice.

Traversînd apoi Oceanul Atlantic, ea se opreşte cu emoţie asupra unui moment hotărîtor din istoria modernă a Statelor Unite : anii —, perioadă care a fost şi este obiect de cercetare pentru nenumăraţi istorici, mai ales pentru cei americani.

pierderi sănătoase de pierdere în greutate

Intitulîndu-şi capitolul consacrat acestei decade, care deţine un loc unic, Sfîrşitul unui vis, Barbara Tuchman. Surprinzînd aspectele cele mai ascunse, dar şi cele mai revelatoare ale acestei drame, autoarea îşi orientează şi-şi concentrează investigaţia mai ales în jurul Congresului Statelor Unite.

Microscopul este îndreptat, în primul rînd, asupra unui om care domină prin puternica sa personalitate întreaga viaţă parlamentară : Thomas B. Speaker al Congresu- lui, ultim reprezentant al jeffersonismului, om de o înaltă puritate morală şi de o dîrzenie rar întîlnită, este persoana asupra căreia autoarea se opreşte îndelung şi cu pietate.

In comparaţie cu el, subtilul teoretician Alfred Mahan, care cucerise o glorie de neinvidiat prin tezele sale despre puterea ce ar obţine Statele 16 Unite prin stăpînirea mărilor şi prin anexarea insulelor strategice din Pacific şi din Marea Caraibilor, apare ca un adevărat pigmeu. Denunţînd aceste primejdioase tendinţe colonialiste, autoarea aduce pe prim plan personalităţile care luptau, ca şi Reed, pentru apărarea democraţiei jeffersoniene : filozoful William James, cunoscutul creator al pragmatismului ; E.

Prezentînd această decisivă şi frămîntată decadă din istoria Statelor Unite ale Americii de Nord, decadă în care cercurile imperialiste şi-au impus politica lor expansionistă, autoarea a subliniat, a scos în relief adîneile contradicţii ce caracterizau societatea ţării sale, relevînd cu măiestrie trăsăturile specifice ale vieţii politice americane din anii ce au precedat izbucnirea primului război mondial.

Analiza vieţii social-politice întreprinsă de autoare sub diferite forme şi în diferite state nu-i lasă nici o urmă de îndoială asupra racilelor societăţii în cadrul căreia şi-a avut geneza primul război mondial. Fără să pătrundă în adîncimea reală a luptei de clasă, Barbara Tuchman îşi dă seama, totuşi, de ireductibilele antagonisme ale unei societăţi în cadrul căreia protestul se manifestă fie sub formele exasperate ale activităţii teroriştilor anarhişti, fie sub formele organizate ale mişcării sindicale şi ale mişcării socialiste internaţionale.

cum de a pierde în greutate în greutate în siguranță

Capitolul intitulat Ideea şi fapta este consacrat mai ales activităţii practice a anarhiştilor, cărora Barbara Tuchman le 17 atribuie o importanţă cu mult mai mare decît aceea pe care ei au avut-o de fapt în cadrul realităţii istorice a timpului. Partea substanţială a acestui capitol nu este însă consa- crată considerentelor cu caracter filozofic sau metodologic, ci prezentării anarhismului în plină mişcare, ca element avînd un loc bine determinat în marea frescă a societăţii antebelice.

Pierderea in Greutate, Eliberarea Kilogramelor in Plus, Algoritm de Pierdere a Greutatii

Autoarea izbuteşte să redea atmosfera sumbră a etapei cînd asasinatele politice şi atentatele cu bombe loveau din plin Franţa, Spania, Rusia şi alte state, considerînd că aceste acte desperate nu constituiau altceva decît o replică faţă de exploatare şi de oprimare. Ilustrativ în acest sens este atentatul de la Paris comis de Auguste Vaillant, care a azvîrlit o bombă 18 în Camera Deputaţilor. Din întregul conţinut al acestui capitol reiese convingerea fermă a autoarei că mişcarea protestatară neorganizată a anarhiştilor -nu putea izbîndi, ea constituind doar o expresie a marilor contradicţii sociale care măcinau societatea antebelică.

Ca şi în alte capitole ale lucrării, ea analizează, sapă în adîncime un singur fragment al activităţii mişcării socialiste mondiale : poziţia faţă de război. Deşi, ca şi în capitolele precedente, Barbara Tuchman a pus sub microscop:doar :. Nu se poate nega însă faptul că, studiind poziţia faţă de război a Internaţionalei a H-a, autoarea a izbutit să scoată în evidenţă o principală racilă a acestei organizaţii.

Cea mai neliniştitoare situaţie în această chestiune capitală, constată ea, se găsea în sînul celui mai puternic partid socialist — cel german. Tocmai în acest dr schilling stockbridge ga pierdere în greutate nu găseşte teren favorabil ideea grevei generale ca replică, ca instrument de prim rang împotriva războiului. Barbara Tuchman se îndreaptă, de aceea, spre socialismul francez, care, deşi scindat, izbutise să trimită 37 de deputaţi în Parlament, printre care şi pe Dr schilling stockbridge ga pierdere în greutate Jaures.

Desigur, Jean Jaures a fost un militant de seamă, un înflăcărat adept al ideii de a respinge războiul ca mijloc de rezolvare a litigiilor dintre state, un om care şi-a pus vastele, eruditele sale cunoştinţe, ca şi deosebitul său talent oratoric în serviciul păcii, plătind cu viaţa această nobilă profesie de credinţă.

Sedusă de această personalitate, autoarea a lăsat însă în umbră tocmai acele grupuri, tocmai acele partide care, ca cel rus, de pildă, au izbutit să determine cunoscutele rezoluţii ale Internaţionalei a Il-a împotriva războiului.

Capitolul intitulat Moartea lui Jaures. Socialiştii: —, izbuteşte să scoată în relief lipsa de organizare, lipsa unui pierderea de grăsimi ncbi, a unui fir roşu călăuzitor, fapt ce a avut drept consecinţă eşecul celor mai bine intenţionaţi dintre socialiştii care luptau împotriva războiului. Un exemplu elocvent în acest sens îl oferă însăşi meritoria activitate a lui Jaurets, studiată cronologic de autoare, în mod minuţios.

Evocînd această activitate, care face cinste lui Jaures, autoarea suprinde, de fapt, carenţa majoră a Internaţionalei a Il-a, care nu a izbutit să imprime o linie fermă, nu a reuşit să inspire o unitate de acţiune tocmai în cea mai vitală, în cea mai arzătoare problemă a omenirii ; pacea şi războiul. Visătorul, cutezătorul Jaures, încheie autoarea, care spera să oprească războiul cu simţăminte înalte şi idei nobile, a fost asasinat de un brutal reprezentant al taberei războinice ultranaţionaliste.

Tocmai această dinamică, din care se desprinde marşul spre progres al epocii ce avea să vină, lipseşte din acest interesant capitol. Autoarea a realizat o carte dr schilling stockbridge ga pierdere în greutate îl duce, pas cu pas, pe cititor spre veridica imagine a societăţii în cadrul căreia a izbucnit războiul. Barbara Tuchman a elaborat, în mod incontestabil, o lucrare ştiinţifică, întemeiată pe documente publicate şi nepublicate de prim rang, prezentînd în mod riguros realităţi istorice, cartea ei provocînd interesul şi emoţia stîr- nite întotdeauna de lucrările istorice de mare ţinută.

  1. Sunteți pe pagina 1din 82 Căutați în document JEAN MARTIN CHARCOTneurolog p psihiatru francez, fondator al celebrei scoli de la Spitalul Salpetriere, care, cu cele 4 de patiiri, reprezenta cea mat importanta baza de material clinic din Franca, Clinician de talent, adept al metodei anatomoclinice, Charcot a deserts mai multe boli si semne clinice, numele sau fiind printre cele mai frecvente in terminologia medicals.
  2. Sigur pierdeți în greutate rapid

Eliza Campus.